32 total views, 4 views today
Expoziții, săli multifuncționale pentru activități de instruire, de educație muzeală, spații pentru proiectele creative ale comunității, pentru memorie culturală, cataloage digitale ale meșeșugarilor și spații pentru experimentare se numără printre obiectivele pe care le are proiectul restaurării Casei Artelor din Piața Mică. Recent, conducerea Muzeului ASTRA a desfășurat un tur adresat presei, în cadrul căruia a prezentat stadiul lucrărilor menite să transforme Casa Artelor într-un adevărat hub cultural, unde trecutul să se îmbine cu prezentul și să contureze, împreună, viitorul. Managerul CNM ASTRA, Ciprian Ștefan, speră că până la 1 februarie 2023 lucrările să fie finalizate.
Proiectul restaurării Casei Artelor, lansat oficial la începutul lunii octombrie 2020, se află într-un stadiu avansat, după cum spun reprezentanții conducerii CNM ASTRA și constructorii.
„Noi, ca instituție, venim, împreună cu autoritatea, în buricul târgului, în centrul Sibiului, cu o ofertă culturală de calitate.Suntem la o treime din lucrările de pe șantier la acest moment. C.A.R.R. (n. r. Centrul de Activități și Resurse Reginale) va deveni un exemplu în România prin modul în care noi vom aborda patrimoniul. Noi sperăm ca acest model să fie exploatat în toată țara. Consiliul Județean și-a asumat o mare parte din cheltuieli, aproape 30%. Este proiectul cel mai avansat din România ca și șantier, iar noi sperăm să-l finalizăm pe 1 februarie 2023, iar atunci va începe greul, în modul în care vom valoriza tot ce se întâmplă în clădire într-un mod sustenabil”, a spus Ciprian Ștefan, managerul Muzeului ASTRA, în cadrul turului de presă.
Casa Artelor, “o clădire iconică a Sibiului”
Mirela Iancu, directorul de Marketing al CNM ASTRA, a reliefat, la rândul său, importanța valorificării Casei Artelor.
„Casa Artelor, alături de podul Minciunilor, este unul dintre punctele de reper, o clădire iconică a Sibiului, care va trebui să redevină și motorul de acțiune al Pieței Mici. Tot programul de valorificare, de fapt, asta vizează: încearcă să reconecteze cât mai multe categorii de audiențe la spiritul locului, la istoria și devenirea acestuia. Patrimoniul, așa cum îl vedem noi, nu vorbește doar despre trecut, este un îndemn care poate duce către un viitor mai bun împreună”, a spus Mirela Iancu.
Reprezentanții Muzeului propun, astfel, o abordare complexă și măsuri specifice care să crească competitivitatea membrilor principalului grup țintă, meșterii tradiționali, pe piața muncii, precum și gradul de reziliență, transferabiliatea cunoștințelor și abilităților tradiționale, contribuind astfel la păstrarea spiritului locului și la conservarea peisajului cultural (rural și urban deopotrivă). O măsură similară se îndreaptă spre membrii comunității locale, alt grup țintă important, care își vor putea însuși acele tehnici și cunoștințe necesare unor minime intervenții personale în vederea prezervării arhitecturii vechi din Sibiu.
Andreea Ciortea, de la Future Capital, partener al proiectului, un rol important în cadrul noului hub cultural îl vor avea meșterii. „Întâlnim meșteri cu abilități, virtuozi ai meșteșugului, dar avem nevoie și de partea de cunoștințe! Așa că, în acest spațiu, va funcționa un centru de cunoaștere a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale. Partea de teorie trebuie să se îmbine cu partea practică!”, a explicat Andreea Ciortea.
O activitate importantă în cadrul CARR vizează și educația. Copiii vor putea descoperi, aici, autenticitatea meșteșugurilor. „Elevii vor avea posibilitatea să descopere acest tezaur. De regulă, când spui Muzeu, te gândești la un obiect expus pe care nu ai voie să îl atingi, doar să îl vezi. Prin implementarea acestui proiect, elevii vor avea ocazia să experimenteze aceste materiale, să descopere meșteșugul, tradițiile. Lucrurile vechi nu sunt doar vechi, ele vin cu o poveste”, a spus Liliana Presăcan, profesor învățământ primar în cadrul Școlii Gimnaziale nr. 2 Sibiu.
Cele mai mari provocări
Potrivit Dianei Roman, care se ocupă de managementul proiectului, cele mai mari provocări în implementarea proiectului de restaurare a Casei Artelor au avut ca sursă pandemia și restricțiile.
„A trebuit să dăm dovadă de flexibiilitate și adaptabilitate!”, a spus Diana Roman.
După implementarea și finalizarea lucrărilor de restaurare, Casa Artelor va primi noi funcții care vor permite reintegrarea acestuia în circuitul de vizitare.
Suma susținută de Consiliul Județean Sibiu pentru acest proiect este 2.346.353,36 lei (contribuția obligatorie a muzeului) și 1.096.594,90 lei cheltuieli neeligibile.
,,Evoluția proiectului de restaurare și revitalizare a Casei Artelor este rezultatul eforturilor unei echipe de oameni implicați, dedicați, profesioniști si responsabili. A fost o reală bucurie să văd că la Muzeul ASTRA avem o echipă consolidată, o echipă care mai presus de orice și-a înțeles misiunea și sunt încrezătoare că cea mai importantă resursă pe care o putem lăsa moștenire generațiilor viitoare, identitatea noastră culturală, va fi păstrată și transmisă copiilor noștri. Acest proiect ambițios îmbină perfect viziunea asupra noului model de business cultural prin care muzeele se vor adapta la cerințele publicului cu conceptul de antreprenoriat cultural prin care meșterii și artiștii populari vor avea șansa de a se forma profesional și de a se autosusține din pasiunea lor. Vă felicit, dragi colegi, și în mod special pe managerul instituției dl. Ciprian Ștefan, pentru că ați creat neobosit, cu determinare și implicare, premisele ca județul Sibiu să fie un promotor și un exemplu de urmat în domeniul păstrării valorilor și patrimoniului nostru cultural.” , a declarat Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu.
Proiectul Restaurarea și revitalizarea monumentului istoric Casa Artelor – Centru de activități și resurse regionale (C.A.R.R.), finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, este implementat de către Muzeul ASTRA în parteneriat cu SC Future Capital SRL (România) și Mussene I Sor Trondelag din Trondheim (Norvegia), în perioada 1 octombrie 2020 – 31 martie 2024.
Acesta are o valoare totală de 2.476.991,74 euro, valoarea finanțării nerambursabile fiind de 1.939.335,35 euro.
