66 total views, 4 views today
Tradiția e la ea acasă în Gura Râului. Aici, sătenii își dau întâlnire, în fiecare an, în centrul localității, în cea de-a doua zi de Crăciun, pentru a participa la jocul Junilor din Gura Râului. Tinerii iubitori de datină, port și cântec popular duc mai departe tradiția strămoșilor săi și joacă, în fața Bisericii, întotdeauna în 26 decembrie.
Ceata Junilor din Gura Râului colindă casele sătenilor și le urează, an de an, sărbători frumoase și un An Nou plin de bucurii. Fac acest lucru tradițional, prin colindele străvechi pe care le-au moștenit de la bunicii și străbunicii lor.
În 26 decembrie, apoi, pentru a bucura inimile gurănilor încă o dată, se întâlnesc în centrul satului pentru a mai juca așa cum știu ei cel mai bine.
Și în acest an, tradiția a fost dusă mai departe, astfel că junii au încins, de asemenea, jocul, ducând mai departe obiceiul.
Îmbrăcat în straie populare a fost și primarul comunei Gura Râului, Gheorghe Călin, iubitor al tradițiilor și al jocului popular, care i-a îndemnat pe tineri să continue să ducă mai departe tradiția strămoșească.
Tradiția Junilor
Ceata Junilor este printre cele mai frumoase și emoționante manifestări ce marchează sărbătorile de Crăciun în Gura Râului. Potrivit generalului de brigadă (r) Dumitru Arsenie, în volumul „Gura Râului. Sat din Mărginime”, obiceiul dăinuie de veacuri în localitatea din Mărginimea Sibiului. La început de secol, erau chiar două sau trei rânduri de juni în sat, dar de vreo 50 de ani – arată aceeași sursă – s-a format doar o singură ceată.
„Aceasta începe să se constituie încă de prin luna octombrie, când o parte din vechii juni, care doresc să intre în ceată, în Crăciunul respectiv, încep să constituie noua ceată de tineri. Până prin anii 1940 – 1945, junii erau doar dintre tinerii care satisfăcuseră stagiul militar, unii având chiar 25-26 de ani. (…) După ce aceasta se constituie, în general în număr cu soț și până la 16-18 feciori, prima dată se stabilește cel care va fi jude (primar) și care se va ocupa și de instruirea, împreună cu alți juni mai vechi, a feciorilor care intră pentru prima dată în ceată”, arată gen. Arsenie.
După ce formau ceata, junii căutau gazda în sat, unde să rămână pe perioada celor opt zile, de la Crăciun până la Anul Nou. Apoi, căutau bucătăreasa, „tocmindu-se” la preț și arvună.
În Ajunul Crăciunului, ei mergeau în sat, să adune vin de la fiecare membru al cetei junilor, cu o căruță cu cai împodobiți, alături de muzicant. După ce strângeau vinul și alimentele, ei le duceau la gazdă.
Seara, fetele le coseau feciorilor podoabele la picioare și peana la pălărie și îi pregăteau pentru a doua zi. Așa se face că, în prima zi de Crăciun, dis-de-dimineață, îmbrăcați în straie de sărbătoare, mergeau încolonați la biserică și se așezau în fața altarului. După slujbă, îmbrăcau pantalonii tradiționali și podoabele și mergeau la gazdă. Primii pe care îi colindau erau preoții și primarul, la porțile cărora jucau „Căluțul”. Pentru jocul lor, erau răsplătiți cu vin, cozonac și bani. După ce judele mulțumește gazdei, ceata merge mai departe. Astfel, nicio casă nu „scapă” necolindată în cele opt zile până la Anul Nou.
