56 total views, 4 views today
În fiecare an, în 30 noiembrie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei. El este considerat ocrotitorul României și cel care a propovăduit Evanghelia pe teritoriul geto-dac. Din acest motiv, se spune că a creștinat poporul român.
O serie de tradiții și superstiții sunt legate de sărbătoarea Sf. Andrei, pe care românii le respectă cu strictețe. Una dintre cele mai cunoscute este visarea ursitului. Tinerele singure își pun, în noaptea dintre 29 și 30 noiembrie, busuioc sub pernă. Se spune că, astfel, în timp ce dorm, ele își vor visa sufletul pereche, cel care le este ursit să le fie alături toată viața.
Femeile tinere trebuie să prepare o turtă din făină și sare, pe care să o mănânce înainte de culcare. În cazul în care vor visa un bărbat care le aduce un pahar cu apă, ele se vor mărita în anul următor.
Plantarea grâului încolțit la fereastră, pentru belșug în anul care vine, este o altă superstiție. Cu cât grâul va crește mai mult, cu atât anul va fi mai bogat și mai roditor.
De asemenea, de ziua Sf. Andrei se prezice vremea din lunile de iarnă care urmează. Se spune că dacă cerul va fi senin în noaptea de Sfântul Andrei, atunci iarna va fi una blândă și ușoară, iar dacă cerul va fi înnorat, atunci iarna va fi grea și geroasă.
Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este considerată echivalentul Halloween-ului la noi în țară. Se spune că în această noapte spiritele morților revin la viață. Se ung cu usturoi pragurile, porțile, ușile, geamurile și cotețele animalelor pentru a alunga spiritele rele care aduc necazuri și boli. În unele zone, gospodinele atârnă cununi de usturoi cu același scop, respectiv pentru a alunga spiritele.
Pentru a potoli foamea sufletelor rătăcite sau a strigoilor în afara casei, în curte și în grădină se împrăștie pâine. Nu în ultimul rând, animalelor din gospodărie li se pune busuioc sfințit în hrană și agheasmă în apă.
