44 total views, 4 views today
Cu toate că nu trăiesc în țări învecinate, românii și grecii sunt prieteni apropiați prin prisma turismului. Insulele elene sunt destinația foarte multor turiști din România în perioada verii, ai noștri bucurându-se de peisajele splendide, de cultura și gastronomia grecilor.
Dar uite că nu doar noi mergem în sezonul estival la ei, ci au venit și grecii la noi să ne dăruiască ceva din avutul lor cultural. După ce vineri și sâmbătă cei ce au trecut pragul Muzeului din Dumbrava Sibiului s-au putut delecta cu muzică, dansuri și mâncăruri oferite de sași, tătari, lipoveni, romi și români, duminică, printre vedetele „Astra Multicultural”, au fost grecii ce au reprezentat Comunitatea Elenă din Brașov.
Veselie mare a fost și în ultima zi a săptămânii în Muzeul Satului, unde s-a desfășurat și ultima parte a proiectului „ASTRA Multicultural”, un eveniment ce a adunat comunități ale minorităților etnice din România.
Printre preferații publicului au fost grecii. Bucurie imensă a fost pentru vizitatori în momentul în care Grecia a anunțat că se mută, pentru câteva minute, pe scena Târgului de Țară. Cu zâmbetul până la urechi și plini de viață, membrii Ansamblului de dansuri grecești „Efthymos”, în traducere românească „Vesel”, al Comunității Elene din Brașov, au pus în scenă dansuri specifice tradiționale.
„Uite că a venit Grecia la mine!”
Startul l-a dat coordonatorul artistic al grupului, Codrin Rotaru, care, de opt ani, conduce Ansamblul cu multă pasiune și dragoste. Dansurile prezentate au purtat publicul prin toată Grecia, de la sud la nord și de la est la vest, îmbinând iubirea cu dorul și bucuria, în momente artistice inedite.
Prima strigare a lui Codrin Rotaru a adus grupului artistic și primele aplauze. „Mi-era dor de Grecia! Nu am apucat să merg anul acesta, dar uite că a venit Grecia la mine!”, aud că îi spune o doamnă prietenei sale în primele secunde ale spectacolului grecesc.
Momentul artistic prezentat de „Efthymos” i-a ridicat pe unii spectatori de pe scaune, dansând odată cu artiștii pe muzica grecească. „Cunosc dansurile! Merg anual în Grecia și mereu particip la seri tradiționale! Am învățat câteva mișcări și sper să nu mă fac de râs!”, spune, zâmbind, unul dintre spectatorii ce nu a mai rezistat să stea pe bancă și s-a ridicat să danseze, câteva secunde, zorba, până când ritmul melodiei s-a accelerat și nu a mai reușit să țină pasul.
„Am găsit casa străbunicilor mei, o casă părăsită…”
Grupul „Efthymos” a luat ființă în anul 2000 și este condus astăzi cu pasiune de Codrin Rotaru Diaconescu. Pentru cei 22 de membri ai Ansamblului, elenismul nu reprezintă doar un mod de viață, ci și o atitudine pozitivă și culturală. Potrivit organizatorilor, comunitatea elenă din Brașov a susținut credința, tradițiile și valorile culturale, istorice și arhaice ale impresionante civilizații grecești printr-o implicare extrem de activă în tot ceea ce înseamnă viața culturală a orașului și prin prezența la toate manifestările de impact ale minorităților la nivel național.
Codrin Rotaru, coordonatorul grupului artistic, spune că atitudinea pozitivă este un stil de viață pentru ansamblu și că nu urcă pe scenă până când nu toată lumea este cu zâmbetul până la urechi. Chiar dacă termometrele arătau peste 30 de grade, căldura se pare că pentru ei nu a fost un impediment, deși erau îmbrăcați în costume tradiționale ce nu păreau adaptate climei estivale.
„Suntem obișnuiți! În Grecia, la patria-mamă, de obicei sunt temperaturi de peste 30 de grade și grecii tot dansează cu bucurie și veselie. Tocmai de aici vine și denumirea ansamblului nostru, Efthymos – vesel. Prin Uniunea Elenă din România am putut veni aici și să vă aducem o picătură din Grecia, din sufletul nostru”, spune Codrin Rotaru.
Acesta își are rădăcinile în Grecia, bunicii din partea mamei venind din comunitatea elenă și stabilindu-se, acum câteva zeci de ani, în România. Mărturisește că a aflat destul de târziu de originile sale grecești, dar că de 17 ani este în comunitatea elenă, iar de opt a preluat Ansamblul ca instructor.
Iubește România, însă pentru Grecia poartă o dragoste aparte. De când și-a aflat rădăcinile, a început să descopere tot mai mult despre tradițiile strămoșilor săi.. „Am fost acasă, în zona Langada din Grecia. Acolo am găsit și casa străbunicilor mei, care acum este o casă părăsită… E frumos acolo!”, mai spune Codrin.
Are o pasiune inedită pentru tradițiile cu care au crescut bunicii săi și mărturisește că în fiecare vară merge, alături de colegii săi, în Grecia, atât în tabere de perfecționare a dansurilor tradiționale, cât și pentru a participa la simpozioane.
„Noi mergem și peste tot unde suntem invitați. Acum, nu degeaba suntem aici la Sibiu în acest an. Este un an bicenentar al Revoluției grecești care, nu din întâmplare, a pornit de pe meleagurile românești. Iată că se împlinesc 200 de ani de atunci și cu atât mai mult venim să ne arătăm mulțumirea față de poporul român. Feedback-ul sibienilor extraordinar, e un public extraordinar. Un feedback care ne dă energie… Ne-a lipsit foarte mult din cauza acestei perioade, dar ne încărcăm bateriile în fiecare minut în care oamenii ne aplaudă”, mai spune Codrin.
La Sibiu, Ansamblul a venit cu 12 membri din totalul de 22, cât numără de fapt grupul. Acesta nu este format doar din greci de origine, ci și din prieteni de-ai lor și iubitori ai tradițiilor elene.
„Pe lângă activitatea de dans pe care ați văzut-o aici la Sibiu, avem și un cor în Brașov de muzică grecească, se fac și cursuri de limbă greacă”, explică Codrin.
Ansamblul a prezentat, câteva ore mai târziu, în zona morilor de vânt din Muzeul ASTRA, și un moment tradițional specific nunții la Greci. „Așa se căsătoresc încă grecii în nordul țării. Și în prezent se păstrează tradiția!”, a conchis Codrin.
Popas în Maramureș: „Nu am venit să ne batem cu Sibiul!”
Din Grecia, ne întoarcem în România. În Ieud, județul Maramureș. Gospodinele satului au venit în Muzeul ASTRA cu mâncare ciobănească, dar spun că nu vor să facă competiție cu sibienii, ci doar să își prezinte varianta lor de bunătăți.
„Am pregătit mâncare ciobănească. Acum, nu că am venit să ne batem cu Sibiul – că și el are mâncare ciobănească, bulz -, ci noi am venit cu ale noastre. Am făcut ieri mămăligă cu brânză și jumări de slănină, iar astăzi am făcut pomana porcului și balmoș. S-au terminat repede porțiile, au venit și vizitatori și prieteni”, spune Anuța Chindriș.
La Ieud – spune aceasta – se gătește în costum popular. De asemenea, îmbracă straiele tradiționale la fiecare sărbătoare, iar nuntașilor nu le lipsește cămașa populară. „Ia de pe mine a fost a mamei mele, are o vechime de vreo 50 de ani. Cămașa tradițională se îmbracă încă la nunți. Mirii sunt îmbrăcați elegant, dar nuntașii în costum popular. Acum, influența modernului se simte și la noi, dar încercăm să păstrăm cum putem tradiția”, mai spune doamna Anuța.
Pentru că are ciorapi din lână în picioare, suntem curioși să aflăm dacă nu cumva îi e cald. „Nu mi-e cald. Pentru că ciorapul de lână nu ține cald, nu transpiri. Iarna ține cald, vara răcoare. Are rolul ei lâna”, mai explică maramureșeanca.
Sârbul care s-a îndrăgostit de o româncă. Și de Banat
În ultima zi a „ASTRA Multicultural”, un alt popas îl facem în Banat. La Timișoara. Dușan Novicic este, de origine, sârb, dar spune că de peste un sfert de secol s-a mutat în România, datorită soției sale. În Muzeul Satului a venit cu produse confecționate din lemn, cărora le dă viață prin dragoste și multă migală.
„Meseria am învățat-o mult în România și vă spun sincer că tare îmi place! Eu sunt din Serbia, Novi Sad, și acum vreo 27 de ani am venit la nunta unor prieteni în România. Acolo am cunoscut-o pe cea care avea să îmi devină soție. Am zis: „Asta e!”. Nici eu nu am crezut că mă mut din Serbia, dar iată că acum am jumătate din viață petrecută în România!”, spune, zâmbind, meșterul.
Pasiunea pentru sculptură și-a descoperit-o de mic, dar mărturisește că s-a perfecționat pentru că a început să afle din ce în ce mai multe lucruri interesante despre lemn. Este angajat în Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, iar după cele opt ore petrecute la job se întoarce în atelierul său unde confecționează obiecte din lemn, astfel – după cum spune – relaxându-se.
„Eu sunt autodidact. Am mai participat la târguri în țară și am discutat mult cu meșterii români, de la care am învățat câte ceva. Mi-au povestit îndeosebi despre simboluri, respectiv ale soarelui, șarpelui ce este considerat paznicul casei. Acum, în câteva ore finalizez un obiect din lemn și sunt mulțumit!”, ne mai destăinuie meșterul, adăugând faptul că secretul fiecărui obiect constă în a pune suflet. „Nepotul meu zice: mătușă, dar și bunica și mama fac ciorbă, dar a ta e diferită… Ei bine, așa e și la noi, meșterii. Depinde cât suflet pui în fiecare creație!”, conchide Dușan Novicic.
Duminică, cei care au trecut pragul Muzeului ASTRA din Dumbrava Sibiului au putut cunoaște mai bine și tradițiile evreiești, datorită grupului „Hora” din București. De asemenea, au făcut spectacol: Ansamblul „Hajdina” Luduș – Mureș; Ansamblul Folcloric „Comorile Arpașului” – Arpașu de Jos, Sibiu; Ansamblul Rusalca, Mila 23- Tulcea; Ansamblul „Purtata Secașelor”, Miercurea Sibiului; Ansamblurile „Veselijah” și „Armonijah” ale Asociației Elijah din Nou, Sibiu; Grupul Folcloric „Doruri Sibiene”, Sibiu; Ansamblul de dansuri al Uniunii Croaților din România – Caraș – Severin; Ansamblul „Țarina” al Cupru Min, Abrud, Alba; Ansamblul „Ieudeni am fost și-om fi”, Ieud, Maramureș; Grupul de Muzică Tradițională Românească „Junii” al Școlii Populare de Arte și Meserii „Ilie Micu” Sibiu, prof. coordonator Cosmin Verde.
„ASTRA Multicultural” s-a aflat în acest an la cea de-a șasea ediție și a fost realizată cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu și cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu și Consiliul Local Sibiu.
Inițiativa a fost dezvoltată în cadrul proiectului „Patrimoniu deschis”, care readuce an de an în prim plan valorile multietnice din țara noastră.
