50 total views, 8 views today
Scăderea numărului de infectări aduce cu ea și dorința ridicării stării de alertă în care se află România de aproape doi ani de zile. Dar, pe lângă vestea bună a ridicării stării de alertă, apar și o serie de repercusiuni asupra populației.
Starea de alertă ar putea fi ridicată în 8 martie și s-ar putea ca ea să nu mai fie prelungită după această dată. Însă, odată cu ridicarea ei n-ar mai exista fundament legal pentru o serie de măsuri ce au fost luate în această perioadă. De asemenea, oamenii nu-și vor mai putea amâna ratele, iar cei care nu au plătit facturile pot risca debranșarea.
Veștile bune ar fi că nu mai există fundament legal pentru purtarea măștii de protecţie în exterior şi în interior sau limitarea numărului de persoane la teatru, cinematograf sau la concerte şi festivaluri.
Dar, în lipsa stării de alertă furnizorii de energie, în cazul în care întârziem nejustificat cu plățile vor putea să ne taie curentul sau gazele. De asemenea, șomajul tehnic pe motiv de pandemie, dispare. Pe perioada stării de alertă a fost prelungită şi valabilitatea unor documente cum ar fi actele de identitate sau chiar contractele colective de muncă. Dacă se ridică starea de alertă şi aveți documentul expirat, mai aveți la dispoziție 90 de zile să-l înnoiţi. Şcoala în sistem hibrid va deveni o problemă, în sensul în care cursurile se pot ţine online sau mixt doar dacă este stare de alertă. De asemenea, zilele libere de care ar beneficia un părinte în cazul în care copilul învață online nu vor mai exista. Angajările în instituțiile de stat, inclusiv în spitale fără concurs nu vor mai fi posibile în lipsa stării de alertă. De asemenea, organizarea activităţilor în sistem de telemuncă va fi mult mai greoaie, legal vorbind. În final, achizițiile publice ce priveau bunuri şi servicii de necesitate imediată, pe perioada stării de alertă se făceau direct. Dacă încetează starea de alertă acestea se vor face cu publicare – adică licitații, conform legii achizițiilor, arată Antena3.ro.
