66 total views, 8 views today
Așa cum e obiceiul, în ultima duminică a lunii ianuarie, lolele o iau la fugă pe străzile din Agnita. Obiceiul este unic în Transilvania și este organizat de Breasla Lolelor.
„Mulți dintre noi am crescut cu această tradiție, avem amintiri frumoase, am trăit emoția plăcută a unei comunități care știe să își respecte istoria. Este momentul care unește, dincolo de vremuri sau timpuri, generații întregi de oameni. Trebuie sa fim mândri că acest eveniment unic este reprezentativ pentru noi, întrucât el ne vorbește, dincolo de legendă și istorie, despre curaj, puterea de a trece peste greutăți, speranță și încredere. Mulțumim tuturor celor care au avut grijă ca evenimentul de astăzi să se desfășoare în condiții optime. Felicitări Asociației „Breasla Lolelor”!”, a spus Schiau Gull Alin Ciprian, primarul orașului Agnita.
Obicei din Evul Mediu
Legendele spun că acest obicei îşi are rădăcinile în Evul Mediu. Pe când năvălitorii turci au asediat cetatea Agnitei, o tânără curajoasă pe nume Ursula s-a deghizat într-un costum înfricoşător, a ieşit din cetate şi pocnind din bici făcea zgomote asurzitoare ce i-au alungat pe turcii speriaţi.
În secolele XVII-XVIII, obiceiul lolelor era strâns legat de obiceiul înmânării lăzii de breaslă noului staroste. Adunarea era însoţită de lole, personaje amuzante, care aveau rolul de a proteja lăzile de vecinătate.
Astăzi, obiceiul se desfăşoară sub forma unei parade deschise de căpetenia breslei cizmarilor însoţită de doi copilaşi, simbol al îngerilor păzitori. Urmează apoi breasla croitorilor, breasla blănarilor şi breasla dogarilor, fiecare dintre aceste bresle prezentând publicului meşteşugurile tradiţionale, elemente şi personaje specifice. Defilarea se încheie cu intonarea imnului Transilvaniei, apoi lolele aleargă în grupuri pe străzi pentru a alunga spiritele rele prin pocnete de biciuri şi zgomotul tălăngilor. Dacă sunt recunoscute de trecători, acestea oferă drept recompensă câte o gogoaşă.
FOTO: Sibiul in Imagini
