53 total views, 8 views today
Dezvoltarea sectorului cultural din România a reprezentat tema întâlnirii de lucru organizată de Ministerul Culturii – Unitatea de Management a Proiectului, de la Pavilionul Muzeal Multicultural ASTRA. Evenimentul, derulat în această lună la Sibiu, a avut drept scop identificarea problemelor și nevoilor sectorului cultural, precum și a posibilelor soluții.
Expertul coordonator al proiectului, Ionică Pârvu, a precizat, în deschiderea dezbaterii cu reprezentanții sectorului cultural din Sibiu, că acest domeniu se confruntă, cu diferite provocări. „Proiectul nostru are ca misiune să elaboreze până la faza de document asumat la nivelul Guvernului cea de-a patra strategie pentru domeniul culturii”, a precizat Ionică Pârvu.
Întâlnirea a fost una deschisă, în timpul căreia discuțiile s-au concentrat asupra provocărilor cu care se confruntă organizațiile culturale și asupra posibilelor soluții pentru ca cei care își desfășoară activitatea în domeniul cultural să întâmpine, în viitor, cât mai puține dificultăți. Participanții au încercat să răspundă cu sugestii la întrebarea: „Cum aș dori să fie cultura României în anul 2027?”.
Ciprian Ștefan, managerul Muzeului ASTRA, a precizat că e important ca instituțiile de cultură să dezvolte programe diverse pentru a atrage un public cât mai numeros.
„E vorba și despre cum noi, instituțiile de cultură, reușim să ne trezim din letargie, să ne vedem resursele existente și cum acestea pot deveni pentru instituție motor de dezvoltare, în așa fel încât tu să nu mai apeși foarte agresiv pe ceea ce înseamnă bugetul autorității. Pentru că tu ești depozitar de foarte multe informații, resurse. Ce faci cu ele? Adică noi trebuie să facem următorul pas. Practic, prin această strategie, tot ce înseamnă sector public și privat cultural să facă un pas uriaș în față”, a spus Ciprian Ștefan.
Întrebat despre ce îi lipsește culturii în prezent, managerul Muzeului ASTRA a răspuns, scurt, că adaptabilitatea. „Asta clar îi lipsește! Îi lipsesc și instrumentele financiare, e adevărat, dar și inițiativa și curajul. Trebuie să ai curaj să faci lucruri atipice față de cum erai obișnuit, să ai curaj să te duci în dezbatere publică și să spui ce nu e în regulă și în ce direcție trebuie să mergi. Trebuie să oferi și un loc de joacă când vine vorba de un muzeu, să poți să oferi publicului un program mult mai variat, în așa fel încât să ai vizitatori indiferent de sezon. Dacă zici că îți propui o creștere a numărului vizitatorilor cu 5% anul viitor, foarte bine! Dar dacă te duci cu aceleași evenimente, oamenii poate vin anul viitor, dar celălalt nu mai vor. Trebuie să vii cu altceva. Pe lângă asta, nu doar evenimentele generează venituri. Vrem să discutăm cu operatorii să ni se alăture. Trebuie să gândim, instituțiile de stat să fie rentabile. Nu profitabile! Cele de cultură nu pot fi profitabile. Trebuie să degrevezi autoritatea de la pomparea unor bani. Banii aceia tu trebuie să ți-i produci. Ca să ajungi acolo, trebuie să investești. Ca în orice afacere. La noi în Muzeu, pot să dau un exemplu, cheltuielile de întreținere sunt foarte mari, pentru că avem peste 400 de construcții care au în componență numai materiale biodegradabile. Misiunea mea e să le conserv. Sunt costuri cu materiale, resurse umane. Eu trebuie să găsesc resurse financiare în instituție pentru această parte din veniturile generate. Pentru asta trebuie să investesc într-un laborator, să brevetez un produs, care apoi din discuții și analize să văd că e rentabil pentru instituție”, a explicat, pentru Sibiul Azi, Ciprian Ștefan, managerul Muzeului ASTRA.
Proiecte de viitor, la Muzeul ASTRA
Acesta a mai precizat că următoarele mari proiecte ale instituției culturale se vor centra pe zonele educaționale și digitale. „Pandemia ne-a învățat mult. Este nevoie de outdoor classroom. Noi avem în plan să le facem anul viitor. Finalizăm zona Etno Tehno Parc în așa fel încât să fie cât mai tentantă nu doar pentru zona educațională, ci și pentru adulți, companii care vor dezbateri, ședințe de lucru, teambuilding. Nu trebuie să livreze neapărat ceva instituției, ci să vină cu know-how. În contrapartidă să vină cu sugestii, idei. Să fie o relație win-win. Noi trebuie să schimbăm discursul. Eu nu mă duc să cer o sponsorizare! Nu o să fac asta niciodată! Merg să spun unei companii ce pot să fac. Pot mai mult dacă mă ajuți! Privatul trebuie să fie interesat să își crească o societate sănătoasă, că are și el de câștigat!”, a conchis Ciprian Ștefan.
